INSPECTORUL PĂDURII, APLICAȚIA CARE POATE CONTRIBUI LA SALVAREA CODRILOR ROMÂNIEI

    Cetățenii pot verifica de pe telefonul mobil dacă un transport de lemne este legal sau nu, introducând numărul de înmatriculare al mașinii care transportă lemnul. Acest lucru este posibil din 19 iulie, după ce Ministerul Mediului a lansat aplicația „Inspectorul pădurii”. Dacă transportul nu este găsit în sistem, există posibilitatea ca acesta să fie ilegal, iar cetățeanul trebuie să sune la 112. Poliția și Gărzile forestiere vor opri transportul și vor verifica documentele
însoțitoare.Aplicația a fost dezvoltată de un grup de voluntari, specialiști IT, care au colaborat cu Ministerul Mediului și poate fi descărcată gratuit (https://goo.gl/YxGlbc), fiind disponibilă doar pentru utilizatorii de sisteme Android.

     Ministrul Mediului, Cristiana Pașca-Palmer, la momentul lansării aplicației: „INSPECTORUL PĂDURII este o aplicație care dă posibilitatea fiecărui cetățean să se implice în mod activ în monitorizarea transportului de lemn. Radarul Pădurilor va rămâne în continuare. INSPECTORUL PĂDURII vine mult peste Radarul Pădurilor, să îmbunătățească, să completeze această aplicație, să dea cetățenilor acces direct la baza de date SUMAL, în care toate aceste date sunt stocate. Dacă sunteți pe o șosea de munte, de exemplu, și vedeți un transport de lemne în fața dumneavoastră și vreți să știți dacă transportul este legal sau ilegal, luați numărul mașinii, îl introduceți în aplicația de pe telefonul mobil și aplicația va spune imediat dacă codul de transport al lemnului este valid sau nu. Dacă codul este valid, vi se afișează data validării, numărul vehiculului, tipul de lemn pe care îl transportă și volumul de lemn. Dacă codul nu este valid, atunci vi se afișează această informație < nu a fost generat un cod in ultimele 72 de ore pentru numărul auto verificat>.  Asta înseamnă că există posibilitatea ca acest transport să fie ilegal. În această situație sunați la 112 și de acolo dispecerii trebuie să anunțe Poliția și Gărzile Forestiere, care trebuie să intervină imediat, să oprească transportul și să verifice legalitatea documentelor.”
Din 2014 până acum, prin Radarul Pădurilor, s-au primit 30.000 de sesizări la 112, iar în urma verificărilor s-a constatat că 25% erau transporturi ilegale de lemn.

Sursa:Redactia Revista Mobila  , septembrie 25, 2016

Iniţiativă: Pământul, trecut în Constituţie ca bun românesc

Fermierii strâng semnături pentru a trece în Constituţie pământul ca bun românesc. În acest fel, străinii vor cumpăra mai greu suprafeţe întinse şi doar dacă locuiesc în România. Decizia vine după ce, în ultimii doi ani, străinii au ajuns să controleze 2,8 milioane de hectare agricole, potrivit federaţiilor. Fermierii sunt susţinuţi şi de ministrul Agriculturii.

Agricultorii vor să schimbe Constituţia. Se tem că străinii vor continua să acapareze suprafeţe mari de teren, aşa că cer ca suprafeţele agricole să fie considerate patrimoniu naţional, în urma unui referendum. Au nevoie de 500.000 de semnături.

Emil Dumitru, preşedinte ProAgro: „Fermierii nu au capabilitate financiară să achiziţioneze terenuri şi fondurile de investiţii care vin cu creditare foarte bune din statele membre de unde provin cumpără suprafeţe însemnate de teren în România la nişte dobânzi mici, în scopuri imobiliare”.

E o iniţiativă susţinută chiar şi de ministrul Agriculturii.

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii: „Nu este nimic definit, şi vrem să facem, am înţeles că producătorii au avut o iniţiativă foarte bună. Este o idee bună, premierul a spus, şi la nivel european, se discută despre importanţa pământului ca patrimoniu naţional. În acest context trebuie luate măsuri ca atare”.

Asta după ce fermierii români deja s-au confruntat cu probleme când au vrut să cumpere teren.

Dimitrie Musca, fermier: „Unde am făcut oferta pentru 10.000 de euro pentru fiecare hectar, era vorba de o suprafaţă de 114 hectare, am fost refuzat. Era un cetăţean italian care l-a revândut unui cetăţean german la 9.600 de euro”.

De aproape doi ani, de la liberalizarea pieţei funciare, agricultorii au susţinut că străinii au cumpărat suprafeţe uriaşe de teren agricol. O statistică foarte clară lipseşte.

Suprafaţa agricolă a României este de 13,5 milioane de hectare, din care 9,5 milioane reprezintă terenul arabil. Fermierii vorbesc de 2,8 milioane de hectare de teren preluate de străini- guvernul avansează însă cifra de 1,5 milioane de hectare.

Ministerul Agriculturii lucrează la un proiect care să limiteze numărul de hectare vândute indiferent că sunt români sau străini. Oficialii iau în calcul o limită de 50 de hectare. Fermierii consideră că e prea restrictiv.

Emil Dumitru, preşedinte ProAgro: „La 500 de hectar maximum ar fi dimensiunea unei ferme de familie care să producă pentru piaţă şi să fie competitivă, 50 de hectare este o suprafaţă mult prea mică. Şi alte ţări au adoptat legi care interzic sau limitează vânzarea terenurilor. În Ungaria, de exemplu, doar persoanele fizice rezidente în ţări membre UE pot cumpăra teren în Ungaria, după ce se înscriu într-un registru de stat. Măsurile luate de-a lungul timpului aici privind achiziţionarea de teren au stârnit discuţii aprinse între oficialii de la Budapesta şi cei europeni.

Fazekas Sandor, ministrul Agriculturii din Ungaria: „Înregistrarea este supusă unor condiţii, omul trebuie să locuiască şi să muncească în acea zonă, chiar verificăm acest lucru. Noi am introdus această lege pentru că au început să vină străinii şi să cumpere străinii pe baza unor contracte de mână”.

În Bulgaria, persoanele fizice sau firmele care vor să achiziţioneze suprafeţe agricole trebuie să aibă rezidenţa de cel puţin 5 ani aici. La încheierea tranzacţiei trebuie declarată la notar sursa fondurilor. În Germania, investitorul trebuie să demonstreze că vrea să folosească terenul cumpărat în scopuri agricole. În Lituania are drept de preempţiune statul sau vecinul terenului. În Franţa, există o instituţie numită SAFER, care are scopul de a cumpăra terenuri fărâmiţate şi a le comasa. Nu există restricţii pentru cetăţenii UE, dar cine vrea să cumpere o suprafaţă întinsă de la SAFER trebuie să treacă printr-o verificare dură.

Author: Cristina Popovici | Sursa: Money.ro

Unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de cereale: Cu Dunărea care ne curge la picioare, în fiecare an vorbim de secetă

Dificultăţile din agricultură se perpetuează de la un an la altul, în condiţiile în care vorbim în permanenţă de secetă, de lipsa de apă, într-o ţară în care "apa se scurge pe Valea Sâmbetei degeaba", crede Mihai Anghel, unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de cereale.

"Într-o ţară cu un nivel hidrografic ridicat, cu Dunărea care ne curge la picioare, în fiecare an vorbim de lispă de apă şi de diminuare a producţiei din cauza secetei" , a spus Mihai Anghel.

Recent, Ministerul Agriculturii a anunţat că anul acesta producţia de grâu a crescut cu 7% faţă de 2015, fiind pentru prima dată când producţia medie la hectar va depăşi 4 tone, cel mai bun rezultat din ultimii zece ani.

Traderii se aşteaptă şi ei la afaceri substanţiale ca urmare a anului agricol bun, deşi seceta din ultimele luni a compromis cultura de porumb si parţial floarea-soarelui.

"Producţia de grâu sigur e mai mare decât în anul precedent. A fost producţie record atât pentru rapiţă, cât şi pentru grâu, la floarea-soarelui producţia nu va ajunge la nivelul record din anul 2014, când am făcut vreo 11 mil. tone, din cauza secetei din ultimele două luni. Sunt diminuări de cantităţi la floarea-soarelui şi la porumb. La porumb am pierdut cam 2-3 tone pe hectar din cauza secetei, iar la floarea-soarelui între 500 kg şi o tonă", a declarat Mihai Anghel.

Valoarea producţiei agricole a scăzut cu 6,6% în 2015 faţă de anul precedent, în principal din cauza condiţiilor climatice nefavorabile. Seceta, care se repetă o dată la câţiva ani, a lovit producţia vegetală care a scăzut cu 10,4% anul trecut.