Agricultorii din zona de munte pot opta pentru inscripționarea distinctă 'produs montan'

Politica de calitate a Uniunii Europene privind denumirea facultativă de calitate “produs montan” va fi aplicată și în România după ce Guvernul a adoptat astăzi o Hotărâre în acest sens, prima etapă în ceea ce privește implementarea acestei politici europene. Astfel, se deschide o nouă şi importantă oportunitate pentru producătorii din zona montană, care, în mod voluntar, pot opta pentru etichetarea produselor, în condiţiile unei nevoi de valorificare durabilă a tuturor resurselor de hrană. Producătorii, cultivatorii, apicultorii care işi desfaşoară activitatea de producţie în zona montană îşi vor promova produsele alimentare inscriptionând pe etichetă „produs montan”, produsele vor respecta normele sanitar veterinare şi vor fi uşor recunoscute de consumator. Pe de altă parte, consumatorii vor fi informați în legătură cu importanţa calităţii biologice şi a garanţiilor sanitare a alimentelor „de la munte”, ceea ce va determina o creştere a cererii pentru astfel de produse.

Prin actul normativ adoptat astăzi de Guvern se transpune în legislația națională o parte din prevederile regulamentelor europene în ceea ce priveşte condiţiile de utilizare a menţiunii de calitate facultative "produs montan" (Regulamentului (UE) nr. 665/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului).

Pentru etichetarea produselor provenite din zona montană, agricultorii care optează pentru aceast lucru trebuie să respecte o serie de condiții, menționate în caietul de sarcini, drept garanție a faptului că produsul este realizat în zona montană. Astfel, produsul va putea fi distins pe piață ca având origine certificată “produs montan”. Mai exact, etichetarea alimentelor cu menţiunea “produs montan” se poate aplica doar produselor obţinute din animale crescute cel puţin două treimi din viaţa în arealul montan şi ale căror produse sunt prelucrate tot în zonele de munte. La producția vegetală se poate aplica mențiunea produs montan doar dacă acestea sunt cultivate în zonă montană, iar dacă se utilizează zahăr din afara zonei montane acesta nu trebuie să dețină o pondere mai mare de 50% din greutatea ingredientului.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va fi autoritatea competentă responsabilă cu verificarea conformităţii datelor cuprinse în caietul de sarcini în vederea acordării dreptului de utilizare a menţiunii facultative de calitate "produs montan”. De asemenea, va gestiona Registrul Naţional al Produselor Montane şi va verifica respectarea legislaţiei europene şi naţionale de către operatorii economici care au obţinut dreptul de utilizare a menţiunii de calitate facultative „produs montan”.

O fetiță de 11 ani a semnat un contract de 1 milion de dolari pentru limonadă făcută cu o rețetă din anul 1940

La doar 11 ani este antreprenoare, militantă ferventă pentru cauze sociale, filantroapă și speaker motivațional. Iar recent a semnat un contract de 1 milion de dolari pentru a-și distribui produsele într-una dintre cele mai mari rețele din comerțul modern.

Mikaila Ulmer este una dintre cele mai mediatizate tinere antreprenoare din Statele Unite, după ce a reușit să construiască o afacere cu limonadă, cu ajutorul unei rețete vechi de mai bine de 70 de ani primite de la bunica ei. A început să facă limonadă în anul 2009, pe când avea doar patru ani folosind rețeta din 1940 a bunicii sale, care venea în patru arome: mentă, ghimbir, ceai și fruct de cactus, îndulcite doar cu miere de albine,fără îndulcitori artificiali, scrie NBC News.

În 2015, Mikaila a participat cu ideea ei de afacere – BeeSweet, producția de limonadă cu arome simple și miere de albine –  la un show de televiziune cu finanțare a ideilor de afaceri, de genul Arenei Leilor, difuzată și în România, unde a convins un membru din juriu să-i acorde o finanțare de 60.000 de dolari.

Anul acesta, Mikaila a semnat un contract de 1 milion de dolari cu Whole Food, una dintre cele mai mari rețele din comerțul modern american. Produsele ei vor fi distribuite în 55 de magazine din mai multe state americane, printre care Texas, Oklahoma, Arkansas, Louisiana și Florida.

Tânăra antreprenoare a fost inclusă în Top 10 Inovatori realizat de Movement50 (MVMT50)  și a mai semnat un alt contract de distribuție cu o companie de top din industria alimentară din SUA.

Ce e amuzant este motivul pentru care Mikaila a pornit afacerea. Când avea patru ani a fost înțepată de albine și de atunci a devenit fascinată de aceste insecte. În plus, a devenit mai atrasă de apicultură după ce a citit citatul atribuit uneori lui Albert Einstein, potrivit căruia, dacă albinele vor dispărea de pe fața pământului, omenirea va mai avea patru ani de trăit. Mikaila a devenit un ambasador al cauzei albinelor, donând o parte din profitul afacerii proprii către organizații care încearcă să salveze albinele.

Conform Departamentului american al Agriculturii, populația de albine din Statele Unite a scăzut în ultimii 70 de ani de la 5 milioane la 2,5 milioane, din cauze variate cum ar fi, specii invazive, boli, pesticide și distrugerea habitatului.

La nivel mondial, se estimează că circa trei sferturi din recolte depind de polenizarea făcută de albine.

BANII trebuie să ajungă cât mai RAPID la FERMIERI!

MINISTRUL AGRICULTURII DE LA BRUXELLES , Achim Irimescu a declarat că fermierii români vor beneficia de un nou pachet de ajutoare financiare, alocate de Comisia Europeană. Condițiile pentru accesarea acestor bani de către fermieri ar urma să fie decise de comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, undeva prin luna septembrie 2016.

Comisarul Phil Hogan a prezentat astăzi (luni, 18 iulie 2016 n.r.) un pachet pentru sectoarele în criză. În primul rând, este vorba de sectorul laptelui, lăsând însă flexibilitate statelor membre pentru a putea distribui ajutorul și către alte sectoare. Foarte important este că suma respectivă, de 500 de milioane de euro, a fost împărțită în două, 350 de milioane pentru a adresa problemele din sector și 150 de milioane de euro pentru a permite statelor să reducă voluntar producția de lapte. Credem noi că e o măsură foarte bună pentru că sectorul laptelui se confruntă, de când s-a renunțat la cota de lapte, cu probleme grave.

Ministrul agriculturii spune că legislația trebuie adoptată cât mai rapid și că trebuie puse niște condiții care să nu genereze birocrație.

Fermierii se confruntă cu din ce în ce mai multă birocrație. Ca urmare, pentru implementarea cât mai rapidă a măsurilor este nevoie de eforturi susținute și de inspirație pentru a veni cu măsuri cât mai simple și, desigur, banii să ajungă cât mai repede la fermieri. Să nu uităm că pachetul anterior, decis în septembrie 2015 a avut termen limită 30 iunie 2016. Și, sigur, multe state, inclusiv România, au ales o serie de măsuri care au permis să se aloce acești bani de abia înaintea termenului de 30 iunie. Practic,fermierii fiind în prag de faliment, mulți dintre ei. Deci, trebuie să facem în așa fel încât banii să ajungă cât mai rapid la fermieri, a declarat ministrul român al agriculturii.

Achim Irimescu a mai spus că fermierii români care au ferme de creștere a vacilor de lapte, mai ales cei din zonele montane, au nevoie de un sprijin financiar în condițiile în care litrul de lapte este vândut de ei cu 40 de bani, iar pe rafturile magazinelor ajunge la prețul de 4,50 de lei. Diferența este uriașă și undeva pe filieră cineva câștigă enorm pe spinarea fermierilor.

Timp de două zile, ministrul Achim Irimescu a participat la Bruxelles, alături de miniştrii agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene, la Consiliul Uniunii Europene (Agricultură şi Pescuit), unde dezbaterile au fost centrate pe situaţia actuală a pieţelor, măsuri de sprijin, înverzirea şi simplificarea Politicii Agricole Comune.

România a mai beneficiat de un pachet de ajutoare excepționale de criză pentru sectorul laptelui și sectorul cărnii de porc, în valoare de 11,1 milioane de euro. Deși acești bani au fost alocați de Comisia Europeană în toamna anului trecut, abia luna trecută ajutoarele excepționale au ajuns la fermierii români.

Inițial, au fost stabilite o serie de criterii care împiedicau accesarea banilor de către agricultori pentru ca, ulterior, când s-a observat că sumele nu se pot împărți, criteriile să se relaxeze. De trei ori a fost amânat termenul limită fixat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru depunerea solicitărilor.

Despre frumusețea clipei

Poetul britanic, John Keats, spune: “Frumusețea este adevăr”.

Capacitatea de a vedea frumosul în orice este o marcă a înțelepciunii. Când tot ceea ce vezi în jur îți pare frumos, mintea ta nu mai poate fi ocupată cu nefericire, pentru că e ocupată cu adevăr.

Și toată această conștientizare se poate produce într-o clipă, atunci când îți reorientezi atenția pe ceea ce este frumos în peisajul pe care îl vezi în jurul tău… Ce este frumos… ?

Frumos este să înțelegi, dincolo de sensul peiorativ, ce înseamnă să îți trăiești clipa.
Frumos este să simți mai mult într-o clipă decât simțeai într-o zi, o lună, un an…
Frumos este să umpli prin prezență hăul imens pe care oamenii îl lasă prin absență.
Frumos este să fii fără să vrei prea tare și să simți fără să știi prea multe.
Frumos este să lași certitudinea să moară de fiecare dată când conștientizezi incertitudinea clipei următoare.
Frumos este să îți auzi chemarea din zona misterioasă a talentului tău nativ.
Frumos este să lași misterul să îți coloreze măiestria.
Frumos este să lași măiestria să atingă, timid, misterul, cu un zâmbet mirat.
Frumos este … SĂ FII!
Ești… este frumos…!

Pe 14 iulie fermierii si specialistii in agricultura isi dau intalnire la Arena Culturilor Vegetale, Ferma Agricola Tg. Frumos, DE 58

Pe 14 iulie 2016, incepand cu ora 09.00, in ferma Agricola Tg.Frumos - Iasi, amplasata la drumul European E58, se va desfasura cel mai important eveniment din aceasta perioada: Intalnirea anuala a fermierilor din Regiunea de Nord Est si Arena Culturilor Vegetale.

La întalnire participa domnul ACHIM IRIMESCU, Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Tema din acest an a dezbaterilor, "PERSPECTIVELE AGRICULTURII ROMÂNEŞTI, 2017-2018" va aborda subiecte legate de: strategia MADR pentru perioada 2017-2018; măsuri şi scheme de plată din PAC ce urmează a se aplica, fondul mutual - ce este, cine îl va administra, cine îl susţine financiar, legea vânzării terenurilor şi securitatea alimentară, cercetarea agricolă - prezent şi viitor.

„Şi în acest an ne-am propus să aducem împreună peste 1.000 de fermieri şi specialişti în agricultură şi domenii conexe pentru a le prezenta noutăţile din acest sector economic. Totodată, prin oficialităţile invitate să conferenţieze, pe care ABplus Events le pune faţă în faţă cu fermierii, evenimentul din acest an va fi un bun prilej pentru antreprenori şi agricultori de a discuta direct cu autorităţilor locale şi centrale despre tendinţele şi problemele din acest sector pe anul în curs şi nu numai”, a precizat Eusebia Mindirigiu, Managing Partner ABplus Events. 

Va asteptam la eveniment!

Românii apţi de muncă au emigrat: ”Dacă oamenii ar câştiga 2.500 de lei pe lună, nu ar mai pleca”

România a rămas fără suficientă forţă de muncă disponibilă după ce în ultimii ani au plecat la muncă în străinătate peste 2,4 milioane de români apţi de muncă, pentru a câştiga salarii de 5 ori mai mari sau pentru că nu îşi găseau un loc de muncă în oraşul sau în satul în care locuiau. Cu un salariu mediu de 460 de euro pe lună, în România există aproape cele mai mici salarii din Uniunea Europeană (doar în Bulgaria salariile sunt mai mici), de aceea şansele de atragere a forţei de muncă din alte state ale UE sunt limitate.

În aceste condiţii, deficitul de forţă de muncă disponibilă se adaugă, pe lângă infrastructura deficitară, pe lista factorilor care împiedică atragerea de noi investiţii. În 2008, străinii au investit peste 9 miliarde de euro în economia locală, însă din 2009 încoace investiţiile străine s-au menţinut la un nivel foarte scăzut, ajungând anul trecut la doar 3 miliarde de euro. România nu reuşeşte să devină o ţară atractivă pentru noi investiţii străine masive, iar recent ţara noastră a pierdut în favoarea Poloniei investiţia de 500 de milioane de euro a Daimler, care voia ca un camion să ajungă în maxim 17 ore de la fabrică la uzina din Bremen (Germania), lucru imposibil cu infrastructura noastră.

Companiile din vestul şi din centrul ţării se confruntă cu un deficit acut de personal, mai ales în sectorul industriei.

În prezent, un muncitor care câştigă 300- 400 de euro (1.350 – 1.800 de lei net) într-o fabrică din Timişoara sau din Arad, de exemplu, primeşte un salariu net de 1500 – 1.700 de euro net dacă pleacă pe o poziţie similară în alte state europene, astfel căangajatorii se confruntă cu o fluctuaţie mare de personal, întrucât nu pot combate ofertele salariale primite de angajaţii lor venite de la companii din străinătate.

Întrebat, în cadrul emisiunii online de business ZF Live, pentru ce nivel salarial ar rămâne oamenii în ţară, Marius Ciucă, administratorul Asociaţiei Job în Sibiu, care ajută persoanele fără un loc de muncă să îşi găsească de lucru, a spus:

„În Sibiu, probabil că 2.500 lei net pentru o persoană singură, fără familie, care nu este specialist, ar fi nivelul acceptabil de salariu ca cineva să nu se gândească să plece. Pentru un specialist, probabil că nivelul ar fi de 3.000 de lei net minim pe lună.

În prezent, România are aproape cel mai mic salariu minim din Europa (205 euro), salariu câştigat de o treime din cei 4,5 mili¬oane de angajaţi din România. De asemenea, cu un salariu mediu de sub 2.100 de lei net pe lună (460 de euro), un angajat din România câştigă de cinci ori mai puţin, în medie, decât media plătită la nivelul UE.

Există două lucruri care pun presiune pe piaţa forţei de muncă: este vorba în primul rând de un deficit al talentelor, un deficit care a ajuns să fie şi cantitativ, iar apoi despre presiunea salariilor, a spus Corina Gonteanu, manager marketing si comunicare în cadrul furnizorului de soluţii privind forţa de muncă ManpowerGroup.

„O parte din acest deficit cantitativ este legat de perspectivele economice. Centrul ţării, conform studiului nostru privind perspectivele angajării de forţă de muncă, a avut previziuni pozitive de angajare foarte multe trimestre consecutiv. De la trimestru la trimestru, din ce în ce mai mulţi angajatori vor să facă angajări şi, ca atare, creşte concurenţa. Există o presiune asupra salariilor care este legată şi de presiunea pe care o resimt companiile asupra costurilor. Multe companii care au venit în România au venit datorită avantajului competitiv care derivă din costul cu forţa de muncă, iar acum, pe măsură ce timpul trece, ecartul acesta se micşorează“, a mai spus Corina Gonteanu. Ea a mai precizat că, în acest moment, cel mai mare deficit pe piaţa muncii este în zona de vest, unde probleme sunt în toate sectoarele, dar cu precădere în zona producţiei, fie că vorbim de industria auto sau de alte sectoare de producţie.

„Zona de nord-vest este următoarea zonă care se va confrunta cu un deficit. Semnale sunt deja, pentru că începe să se extindă arealul de recrutare. Angajatorii încep să caute oameni aflaţi la 60 – 80 de kilometri distanţă, încep să deschidă rute de transport pentru ei, program flexibil de lucru. Există locuri şi pentru studenţi, dar proiectele acestea nu sunt neapărat foarte atractive”, a mai spus Corina Gonteanu.

La rândul său, Marius Ciucă a precizat că piaţa muncii din Sibiu este foarte dinamică, la fel ca cea din Arad şi din Timişoara, pentru că s-a dezvoltat foarte mult zona industrială şi există multe fabrici de componente auto.

„Practic, toate aceste companii sunt în război acum. Ele concurează cu companiile din oraş, dar şi cu companiile din zonă (Transilvania -n. red.), iar apoi concurează cu Londra sau Frankfurt, pentru că acum, în trei ore, cu avionul, ajungi la Londra. De asemenea, sunt angajaţi care pleacă din companiile din Sibiu şi merg să lucreze la alte companii din oraş pentru o sumă simbolică în plus la salariu, de 50 de lei, sau pentru nişte beneficii în plus”, a mai spus Marius Ciucă. Întrebat de ce nu cresc salariile în Sibiu deşi există concurenţă pe candidaţi, el a precizat că firmele pun foarte mare accentul pe reducerea de costuri.

Rabobank: Piața mondială a laptelui, dezechilibrată

Volumul de lapte colectat la nivel mondial în al doilea trimestru al acestui an a continuat să scadă, în condițiile în care stocurile pun presiune asupra pieței, potrivit unui raport făcut public de Rabobank. În ciuda salturilor recente a prețurilor la ingrediente, revenirea lor este așteptată mai degrabă pentru 2017.

În al doilea trimestru din 2016, crescătorii de animale din întreaga lume au început să reacționeze la scădere prelungită a prețului la lapte, a anunțat Rabobank în bilanțul său trimestrial publicat în data de 6 iulie. Ritmul mai redus al producției ar urma să se vadă și în reducerea surplusului de lapte pentru export.

Rabobank: Stocurile atârnă greu

Trebuie remarcat faptul că și cererea pe piață este mică, pe fondul prețului mic la petrol, dar și a problemelor geopolitice, în ciuda achizițiilor susținute din partea chinezilor la începutul acestui an. Stocurile mondiale continuă să crească: ele se vor ridica la 6,4 milioane de tone de lapte, ceea ce reprezintă circa 7,5 % din comerțul anual. Rabobank estimează că un vârf al stocurilor s-ar putea plafona undeva la 8,5 milioane de tone.

Drept urmare, o revenire nu este așteptată prea curând, ci undeva spre 2017, în ciuda majorării prețurilor pe piețele internaționale începând cu luna mai (CME și Global Dairy Trade, +15 %). Mai mult, decizia Marii Britanii de a părăsi UE ar putea slăbi euro și ameliora competitivitatea produselor europene la export, aducând o presiune supliementară pe piața internațională.

Cât despre piața internă, prețurile primite de fermieri sunt în continuare mici, sub un leu pe litru de lapte în general, iar în unele cazuri s-a ajuns să fie și de câteva ori mai mici față de nivelul de acum câțiva ani.

Rosiile cu Ethrel, atac la sănătate – ce cumpărăm, de fapt, din pieţe şi supermarket

Pericolul se vinde la kilogram! Aceasta este concluzia la care au ajuns specialiştii în legumicultură, în ceea ce priveşte calitatea roşiilor româneşti.

Deşi mulţi dintre noi suntem tentaţi să credem că roşiile româneşti reprezintă o garanţie a calităţii, realitatea este una complet diferită. Adevărul este la fel de amar ca gustul roşiilor lipsite de orice savoare, prezente pe tarabe sau nelipsite din supermarket-uri.
Productivitatea, mai presus de calitate Deşi cultivate în România, majoritatea roşiilor nu pot fi numite soiuri tradiţional româneşti, fiind  mai degrabă un ‘’cocktail’’ de substanţe chimice, obținute din seminţe hibride. Seminţele hibride sunt obţinute prin selecţii repetate, însă, în acest caz, principalul criteriu de selecţie constă în productivitate, şi nicidecum în calitate. Legumele din supermarket-uri, spre exemplu, care atrag privirea cumpărătorului, prin aspectul impecabil, însă total lipsite de gust, au fost cel mai probabil obţinute din seminţe hibride, ale căror productivitate a a fost realizată doar cu îngrăşământ chimic. Potrivit experţilor în domeniu, legumele din supermarket-uri nu sunt decât resturile pe care alţii le aruncă, iar noi le cumpărăm.
De ce nu mai au gustul de altădată? Soiurile tradiţionale româneşti sunt pe cale de dispariţie, fiind preferate în schimb soiurile hibride, cu o productivitate mai mare, cu o calitate nutritivă inferioară şi lipsite de gust. În prezent, cultivatorii solicită hibrizi de tomate productivi, cu fructe mari, care să depăşească 180 de grame, cu fermitate şi durată mare de păstrare după recoltare, cu o culoare uniformă şi un aspect plăcut. Consumatorii, pe de altă parte, cer tomate gustoase, aromate, zemoase, bogate în substanţe nutritive şi vitamine. Una dintre principalele cauze pentru care tomatele nu mai au gustul de altădată constă în soiul sau hibridul folosit în cultură. În dorinţa lor de a creşte productivitatea, amelioratorii au introdus o genă ce conferă fructului o mai mare durată de păstrare după recoltare. Cu toate acestea, roşia capătă o pulpă tare, fibroasă, însoţită deseori de cep lemnos în interior. Totodată, din dorinţa de a obţine fructe măturate uniform, au fost înlăturate creaţiile ce conţin gena responsabilă cu formarea cloroplastelor – esenţiale pentru fotosinteza şi absorbţia zahărului, ceea ce a dus la scăderea semnificativă a calitaților gustative şi nutriţionale ale fructului. Astfel, prin tehnologia modernă, în care cultura este realizată pe suport inert, iar plantele sunt alimentate cu ‘’perfuzorul’’ la rădăcină, cu substanţe chimice de sinteză, gustul şi aroma roşiilor sunt modificate în totalitate, planta neavând posibilitatea sau libertatea de a prelua din sol elementele nutritive selectate de ea. ‘’Minunea’’ care coace roşiile în mai puţin de 3 zile: Ethrel-ul Maturarea forţată a tomatelor se realizează pe mai multe căi, contribuind la deprecierea aromei şi gustului. O modalitate frecvent întâlnită în rândul cultivatorilor, pentru grăbirea maturării fructelor, constă în folosirea unor substanţe stimulatoare, extrem de periculoase pentru sănătatea omului şi a mediului, printre care cele de tip Ethrel.

Ministrul Agriculturii avertizează: Alimentele se vor scumpi pe termen lung

Eroziunea solului şi creşterea populaţiei pe plan global sunt două motive pentru care preţurile alimentelor vor creşte pe termen lung, iar ieftinirea unor alimente din ultimul an este doar un fenomen de conjunctură, a declarat luni ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, în cadrul Forumului Administraţiei Publice Locale.

În România, efectul a fost amplificat de scăderea taxei pe valoarea adăugată (TVA) la alimente de la 1 iunie 2015, de la 24% la 9%.

Potrivit statisticilor oficiale, preţurile alimentelor au scăzut în România cu circa 7%, în medie, în luna mai 2016 faţă de mai 2015.

”Scăderea preţurilor la alimente este doar conjuncturală. Eroziunea solului şi creşterea populaţiei globului va duce, pe termen lung, la creşterea preţurilor”, a afirmat Irimescu.

Ministrul a avertizat, anterior, că la nivelul Uniunii Europene există o tendinţă de formare a unor mari producători agricoli, pentru că aceştia au o putere mai mare de negociere şi reuşesc să-şi vândă mai bine produsele, în timp ce România are prea mulţi producători foarte mici.

TOP cele mai TOXICE iaurturi cu fructe: 11 linguri de zahăr, aditivi, E-uri şi nici urmă de fructe

Mizeria care se ascunde în iaurturile din supermarketuri

O echipă de experţi ai Asociaţiei Pro Consumatori (APC) a realizat un studiu despre ingredientele, aditivii alimentari şi zahărul din iaurturile cu fructe de pe piaţă. Aceştia au achiziţionat 61 de tipuri de iaurt cu adaosuri din marile structuri comercial (hipermaketuri şi supermarketuri), cu gramajul cuprins între 100 de grame şi 320 de grame.

Concluziile sunt de-a dreptul îngrijorătoare. Practic, niciunul din produsele analizate nu respectă reţeta tradiţională a iaurtului cu adaosuri, adică iaurt, bucăţi de fructe, miere de albine, alte ingrediente naturale. Cantitatea de zaharuri per unitatea de vânzare variază între 7 grame şi 55,2 grade, adică între o linguriţă şi jumătate de zahăr şi 11 linguriţe de zahăr. La 61 la sută din iaurturile analizate s-au folosit arome sintetice şi la 29 la sută din iaurturile analizat s-a folosit amidon. De asemenea, numai 28 la sută din iaurturile analizate s-a folosit un preparat de fructe, care este de fapt un amestec de sucuri de fructe şi legume, adică morcov negru şi sfeclă roşie. De fapt, 24 la sută din iaurturi conţineau concentrat de morcov negru, iar 17 la sută aveau sfeclă roşie.

În cele 61 de iaurturi cu adaosuri s-au identificat 18 aditivi alimentari: arome sintetice, aspartam, acesulfam K, caragenan, acid citric, citrat de sodiu, citrat de calciu, caramel, carmin, esteri lactici ai mono şi difliceridelor cu acizi graşi, complexe de cupru ale clorofilelor şi clorofilinelor, azot, gumă lacust, gumă guar, gumă arabica, gumă de caruba, gumă acacia şi antocianine.

„Prin intermediul acestui studiu tragem un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care zahărul adăugat în alimentele destinate copiilor îl are asupra sănătăţii acestora. Una dintre cele mai controversate teme de discuţie din ultima vreme este obezitatea la copii. Dacă până acum doar americanii erau acuzaţi de obezitate, în prezent, problema a început să se manifeste şi în rândul europenilor şi, din păcate, afectează din ce în ce mai mulţi copii.

La sfârşitul anului 2015, în Europa s-au înregistrat aproximativ 2,3 milioane de persoane cu vârsta de peste 15 ani supraponderale”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedintele APC.

Peste 75 % dintre iaurturile cu fructe de pe piaţa din România, conţin minimum un E, arată un studiu recent al Asociatiei Naţionale pentru Protectia Consumatorilor, care a analizat 62 de produse din această categorie.

5 şi 4 E-uri
Cele mai multe E-uri (cinci) sunt conţinute de iaurturile Muller Froop cu preparat de kiwi, Muller Mix cu frişcă şi preparat de mure şi zmeură, Zuzu cu piersici şi caise şi Napolact cu dulceaţă de nuci verzi. Patru e-uri conţin trei iaurturi cu fructe din gama Muller Froop (cu zmeură, cu cireşe si cu piersici şi maracuia), şi două din gama Zuzu (cu vişine şi căpşune).
3 E-uri
13 iaurturi conţin 3 E-uri: Muller Froop cu preparat de căpşune, Activia de băut cu căpşune şi kiwi, Nutriday Delicios cu pulpă de caise, Danonino brânzică de vaci şi piure de caise şi căpşune, Danonino iaurt cu piure de capşune, Milli de băut cu bucăţi mari de vişine, Napolact cu dulceaţă de cireşe amare, Covalact cu bucăţi de vişine şi cu bucăţi de căpşune, Yoplait Fruit Extreme cu bucăţi de fructe de pădure, bucăţi de ananas şi bucăţi de căpşune şi Yoplait Mango Pofticios cu bucăţi de mango.

2 E-uri
Cele mai multe produse conţin două E-uri. În această categorie se încadrează iaurturile Yoplait, din gama Voyage Brazilia (cu ananas, papaya si guarana) Voyage Thailanda (cu kiwi si curmale), Voyage Africa (cu smochine si fructul dragonului), Capşună Delicioasă, Măr Verde Gustăcios şi Vişină Răcoricioasă. Tot aici intră trei dintre iaurturile pentru copii Danonino (Branzica de vaci cu piure de fructe – afine si banane, capşune si vanilie, fructe de padure, pere si piersici), iaurtul Disney cu căpşune, Andechser cu afine, Milli de baut cu căpşune, Nutriday Delicios cu pulpă de căpşune, două iaurturi Activia de băut (cu mango şi papaya şi cu piersici şi cereale) şi Casa Buna cu gust de caise.
1 E
14 iaurturi conţin un singur E. Acestea sunt: Muller Pezzi di Frutta cu mere şi kiwi, Muller Crema di Frutta cu fructe de pădure şi căpşune, Casa Bună cu gust de căpşune, gust de zmeură şu gust de vişine, Activia de băut cu fructe de pădure şi cereale şi cu rodie si zmeură, Nutriday Delicios cu pulpă de fructe de pădure şi cu pulpă de vişine, Danonino brânzica de vaci cu piure de banane şi zmeură, Cremosso cu piersici şi cu căpşune şi Milli de băut cu cereale, fructe şi alune.
0 E-uri
Există şi un număr de 9 iaurturi care nu conţin niciun E: Muller Pezzi di Frutta cu cireşe şi cu căpşune, Muller Crema di Frutta parţial degresat cu banane şi cu piersici, Zuzu de băut cu zmeură, Cremosso cu vişine şi cu mure şi zmeură, Jogobella cu vişine şi cu căpşune.