În 31 august, Ziua Limbii Române. 28 de milioane de oameni din întreaga lume vorbesc româneşte

Manifestările naţionale şi cele internaţionale îşi propun să-i unească în Ziua Limbii Române pe cei care vorbesc şi simt româneşte şi dau ocazia de a ne reaminti călimba română este patria mea şi că limba noastră-i o comoară. Tot în 31 august, Republica Moldova marchează sărbătoarea similară Limba Noastră, celebrată din 1990

Pentru a atrage atenţia asupra importanţei păstrării calităţii limbii române şi pentru a-i sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională, ziua de 31 august a fost proclamată, prin legea 53/2013, drept Ziua Limbii Române.

Ziua Limbii Române este marcată de autorităţi şi instituţiile publice, de reprezentanţele diplomatice,  institutele culturale ale României şi de instituţiile româneşti din străinătate prin organizarea de programe şi evenimente cultural-educative cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate limbii române.

Între 30 august şi 4 septembrie 2016, Ziua Limbii Române este marcată şi în comunităţile de români din Serbia, Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova printr-o serie de evenimente culturale. Potrivit unui comunicat al Institutului 'Eudoxiu Hurmuzachi' remis AGERPRES:

• În 30 august, în Serbia - Timoc, la Podgorac (Bolievaţ), au avut loc un concert de muzică populară românească susţinut de Mariana Căpitănescu, un recital de muzică bisericească al protopopiatului Daciei Ripensis 'Sf. Mucenic Ioan Valahul' şi un recital de poezie susţinut de copiii şi tinerii care participă la cursurile limbă, cultură şi civilizaţie românească organizate lunar de institut.

• În 31 august la Vidin, în Bulgaria, în programul dedicat Zilei Limbii Române figurează o reprezentaţie de muzică şi dansuri populare româneşti susţinută de ansambluri populare locale şi un recital de poezie susţinut de copiii şi tinerii din Kosova, Gâmzova, Bregova şi oraşul Vidin, ce participă la cursurile limbă, cultură şi civilizaţie românească.

• În aceeaşi zi, la Ismail, în Ucraina, va fi organizat un spectacol de muzică populară românească susţinut de Veta Biriş şi taraful său la Palatul de Cultură 'Taras Şevcenko'. Cu această ocazie vor fi oferite gratuit 200 de exemplare din volumul 'Albinuţa' de Grigore Vieru şi manuale elevilor a 16 şcoli din regiunea Odesa.

• Tot pe 31 august la Cahul, în Republica Moldova, Alexandra Ungureanu şi trupa sa vor concerta în Piaţa Horelor, iar actorii Teatrului 'B.P. Haşdeu' din localitate vor susţine reprezentaţii.

• În perioada 31 august - 4 septembrie, la Chişinău va fi organizat Salonul de carte Bookfest în Pavilionul Central Moldexpo.

Programul este organizat, în parteneriat, de Institutul 'Eudoxiu Hurmuzachi' pentru Românii de Pretutindeni, Institutul Cultural Român prin Direcţia Românii din Afara Graniţelor, Consulatul General al României la Cahul, Ministerul Culturii din Republica Moldova, Asociaţia Editorilor din România, Asociaţia Naţional Culturală a Românilor din Regiunea Odesa 'Basarabia', Asociaţia pentru cultura românilor/vlahilor din Serbia 'Ariadnae Filum', Protopopiatul Daciei Ripensis, Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria.

''Cel care nu are cuvinte nu are idei''

Invaţată în familie şi în şcoală şi apoi iubită şi cultivată, sau ignorată, poluată ori uitată, limba e vie şi puternică pentru că exprimă, uneşte sau dezbină, defineşte identitatea, se moşteneşte şi se lasă moştenire.

Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este “tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute.”

Despre virtuţile limbii române Mihai Eminescu spunea "Limba este însăşi floarea sufletului etnic al românimii."

Limba română, cu toate faptele de istorie, evoluţie şi dezvoltare este studiată atent în ultimii mai mult de 100 de ani de lingvişti şi, mai recent, de sociolingvişti, psiholingvişti sau specialişti în geografia lingvistică.

Concluziile lor şi ale celor care se îngrijesc de limba română în educatie, cultură sau media nu sunt întotdeauna încurajatoare şi par a contrazice uneori cugetarea lui Nichita Stănescu:

„A vorbi despre limba în care gândeşti este ca o zi de sărbătoare. Frumuseţea lucrurilor concrete nu poate fi exprimată decât în limba română. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanţă aparte îmi dau seama că ea o are! Această observaţie, această relevaţie am avut-o abia atunci când am învăţat o altă limbă".

Limba română, cu toată diversitatea, bogăţia şi forta sa expresivă, n-a aşteptat însă o anume zi pentru a fi sărbătorită, marii gânditori, scriitori şi poeţi au celebrat-o prin toate scrierile lor sau au cântat-o în ode, iar înţelepciunea populară s-a exprimat despre limba noastră strămoşească cu haz şi har în proverbe şi zicători.

"Limba dulce mult aduce".

"Limba ta e capul tău".

"Limba îndulceşte, limba amăreşte".

Cum e vorbită limba română

Direcţia în care evoluează limba română în spaţiul public îngrijorează pe cei care cred în importanţa limbii vorbite şi scrise în spaţiul civilizaţiei. Modul de exprimare corect şi îngrijit este prea des ignorat, se fac frecvente greşeli de exprimare, prin cuvinte şi expresii scrise sau pronunţate greşit sau în acordul gramatical.

Pentru angajaţii instituţiilor publice a existat chiar un proiect de lege, respins însă, care instituia obligaţia salariatilor de a cunoaşte limba română şi prevedea ca sancţiune, pentru angajaţii care nu vorbesc sau scriu corect, pierderea locului de muncă.

În audiovizual, calitatea limbii române este monitorizată, începând din 2007, de responsabilii din două foruri importante, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române şi Consiliul Naţional al Audiovizualului.

În urma monitorizărilor privind modul în care limba română e folosită de posturile de radio și televiziune din România, care prin larga audienţă, acoperirea teritoriului şi ponderea de emisiuni informative şi de dezbatere, au un important rol educativ şi cultural, se fac recomandări sau se aplică sancţiuni.

Reglementările, legile sau chiar sancţiunile nu sunt însă suficiente pentru a înlătura pericolul degradării limbii române. Neglijenţa cu care e vorbită limba, greşelile frecvente care tind sa devină reguli, utilizarea aşa-numitului limbaj de lemn sau pătrunderea masivă şi nejustificată a neologismelor sau a termenilor noi de care nu este nevoie, limba română având un vocabular suficient de bogat, precum şi anglomania exagerată nu îmbogăţesc, ci aduc confuzie şi degradeaza limba română.

31 August 2016, 09:08 (actualizat 31 August 2016, 10:49) | documentar de Liliana Teică

Editia a-15-a a târgului Next Season

Vrei sa afli ce se va purta sezonul urmator?

Te asteptam sa vizitezi editia  a 15-a a targului de contractari NEXT SEASON.
Vino sa-ti lansezi comenzile, pentru magazinul tau, din cele mai noi colectii de incaltaminte,  confectii si accesorii  din piele ale producatorilor romani si straini.
In perioada  30 august-01 septembrie   dam startul colectiilor de primavara/vara  2017, la  Rin Grand Hotel  Bucuresti.

Vor fi expuse colectiile  firmelor:

Guban since 1937,  Anna Fellini, DACO SHOES,  Jana Shoes,  Risu Rieker, EQUIPE – ORADEA, SC Alpina Siro SRL, SC Mondorom SRL, Lori Comimpex, Pikolinos, Gioseppo, Marco Tozzi, S. Oliver, Carmela, Desk E, Feeling, BIT Spedizzioni, Andreas Belmondo, Luciano Partelli,  Luca Sabatini, Terrarom (5 Zones), Filty Timisoara, Medisonica, Caprice, Tamaris, 1PLUS SHOES, Intermoda Design, Carla Rossini, Hispanitas, Skechers, ERAVIS TRADE, Clarette,  Kenzo,  Steizer,  NIK / GIATOMA NICCOLI, PHOENIX TRADING producator talpi incaltamint, FEM POSETE BRAILA, JOHNNY SHOES TIMISOARA Made in ITALY, VEROGIA, NEOMED, S-KARP, MOMAR LEATHER RO

Va asteptam cu drag,

Echipa Next Season

www.nextseason.ro

Tractorist în România: Salariu de 1.000 de euro lunar

Cererea de muncitori calificaţi pe piaţa agricolă urmează să crească, acest lucru fiind observat şi prin faptul că universităţile de agronomie se confruntă cu o cerere mai mare decât oferta de locuri pe care le pot pune la dispoziţie, spune Monica Toma, director al unui centru de pregătire de profil.
Astfel, doar în sesiunea din iulie a acestui an, Univesitatea de Agronomie din Capitală a scos la bătaie 1246 de locuri la buget şi 2554 de locuri la taxă pentru cei care au decis să urmeze o carieră în domeniul agricol.

În ultima perioadă s-a observat că meseria de tractorist devine tot mai căutată pe piaţa muncii, pe măsură ce agricultura a intrat într-o etapă a mecanizării. Deşi salariile tractoriştilor pot ajunge şi la 1.000 de euro lunar, tinerii fug însă de astfel de meserii.

„În perioada de boom economic erau căutate alte domenii, precum economia sau construcţiile, astfel a rămas tendinţa în rândul tinerilor de a se orienta spre activităţi de conducere, care presupun munca la birou, li se pare greu un astfel de job, mai ales pentru că presupune un efort fizic”, spune Toma.

Regiunile în care tractoriştii sunt la mare căutare sunt zonele rurale, pornind de la Insula Brăilei, care deţine cea mai mare întindere agricolă, dar şi un sol fertil, urmată de zona Moldovei, în special zonele defavorizate.

Author: Mircea Popa | Sursa: Mediafax
 

Tinerii italieni vor primi 500 de euro cadou la majorat, de la guvern

Guvernul italian va cheltui 290 de milioane de euro pentru a face cadouri adolescenţilor care vor împlini 18 ani. Iniţiativa va fi lansată în 15 septembrie, scrie The Independent, menţionând că tinerii vor putea să revendice să revendice fondul printr -o aplicație de pe telefon şi nicidecum bătând drumurile pe la ghişee inutile.
În vreme ce guvernul român se chinuie să scoată 50 de lei din buzunar pentru a-şi trimite cetăţenii minori ai căror părinţi au venituri mici, la grădiniţă, italienii se pregătesc să facă un cadou consistent adolescenţilor care v
or împlini 18 ani. Într-o mișcare concepută pentru a reaminti tinerilor că doar cultura este cea care ne îmbogăţeşte viaţa şi aduce oamenii împreună, cetățenii italieni care împlinesc 18 ani sunt pe cale să obțină 500 de euro " bonus de cultură " de la guvern.

Bonusul poate fi cheltuit de tinerii italieni pentru a cumpăra cărți, bilete la concerte, bilete de teatru, bilete de cinema, vizite la muzee și excursii în parcurile naționale. Potrivit calculelor 575 de mii de tineri vor beneficia de acest cadou iar cheltuielile statului se vor ridica la aproximativ 290 de milioane de euro.
Iniţiativa va fi lansată pe 15 septembrie. Guvernul italian planifică un bonus similar pentru 2017,  prin care care va acorda profesorilor 500 de euro pentru dezvoltarea lor profesională .
Dana Badea › Mie, 2016-08-24 12:29

PIB-ul României ar fi ajuns la peste 200 mld. euro dacă măcar jumătate din emigranţi ar fi rămas în ţară ca angajaţi sau ca antreprenori. „Românii din străinătate s-ar întoarce pe jumătate din salariile occidentale dacă ar avea unde să lucreze“

Ţările ex-comuniste duc campanii de atragere acasă a locuitorilor care au plecat să muncească în Europa de Vest, deoarece şi-au dat seama că emigraţia costă anual procente din PIB, scrie Bloomberg.
România ar fi avut un PIB de cel puţin 200 de miliarde de euro (şi nu de 160 de miliarde de euro, cum a fost anul trecut) dacă măcar un milion din cei trei milioane de emigranţi români ar fi rămas ca angajaţi în ţară, iar 500.000 s-ar fi orientat către antreprenoriat.
ZF a făcut un scenariu ipotetic în care 1,5 milioane dintre românii care au plecat în străinătate ar fi rămas în ţară şi a calculat potenţialul impact al muncii acestora în economie. Astfel, dacă un milion de salariaţi plătiţi cu salariul mediu de 500 de euro brut pe lună şi 500.000 de antreprenori care ar fi făcut un profit de 50.000 – 70.000 de euro pe an ar fi rămas în ţară în loc să emigreze, PIB-ul Ro­mâniei ar fi crescut anual cu valori cuprinse între 25 şi 35 de miliarde de euro, potrivit unei simulări de calcul făcute de ZF. În scenariul imaginat de ZF, valoa­rea adăugată adusă în economie de cei 1,5 milioane de români care n-ar mai fi plecat este mult mai mare decât valoarea remiterilor trimise de românii din străinătate, de 3 - 4 miliarde de euro pe an. Pe de altă parte, riscul rămânerii în ţară a acestor persoane ar fi fost lipsa locurilor de muncă şi intrarea lor în sistemele de asistenţă socială, care ar fi împovărat cheltuielile făcute de stat şi ar fi accentuat nivelul de sărăcie a populaţiei.
„Cred că cea mai mare parte a românilor care au emigrat pentru un câştig mai bun s-ar întoarce în ţară măcar pentru jumătate din acel câştig, în contextul în care ar sta cu familia şi ar avea costul de trai din ţară. Sunt convins că cei care câştigă în străinătate 1.000 – 1.200 de euro pe lună s-ar întoarce în România pe salarii de 500 – 600 de euro net pe lună, pentru că ar avea alte costuri şi altă viaţă de familie”, crede Nicu Durău, human resources & general affairs director în cadrul producătorilor de aluminiu Alro Slatina şi Alrum Tulcea, companii care au împreună 3.200 de angajaţi.
Deşi Alro nu a fost afectată în România de plecarea angajaţilor în străinătate, compania se confruntă în prezent cu lipsa de candidaţi bine pregătiţi pentru înlocuirea angajaţilor care ies la pensie. Tinerii de pe piaţa muncii sunt foarte puţini, iar dintre aceştia şi mai puţini se califică în meserii precum sunt cele de electrician, mecanic, instalator sau sudor.
„Alro asigură un loc de muncă pe termen lung şi în condiţii decente pentru piaţa muncii din ţară. (...) Salariul mediu net în cadrul companiei este peste media salariului mediu net pe economie, de 2.070 de lei. Dacă ar fi fost multe alte companii din România care să ofere aceste condiţii angajaţilor, cu siguranţă exodul ar fi fost mai mic”, a adăugat Nicu Durău.
„Românii din stră­inătate s-ar întoarce acasă pe salarii mai mari decât sunt acum, dar mai mici decât au în Occident, ar face un compromis. Însă la nivelul actual al sala­riului minim pe eco­nomie - care a crescut totuşi în ulti­mii ani - nu s-ar în­toar­ce. Salariul mediu, în schimb, este la un nivel mai bun“, a mai spus Adina Mihăilescu.
Nicu Durău de la Alro spune că au plecat două categorii de oameni la muncă în străinătate: cei înalt calificaţi (medici, ingineri, specialişti şi muncitori specializaţi) şi slab calificaţi (care au plecat în agricultură sau în construcţii).
„Dacă tinerii ingineri care au  5-7 ani de experienţă în străinătate şi-ar găsi un job în ţară pe specialitatea lor, cred că s-ar întoarce pe salarii de
50- 60% din nivelul celor pe care le câştigă acolo. Problema cu revenirea în ţară în cazul lor este aceea că nu au garanţia că, odată ce se întorc, au un angajament pe termen lung, iar oportunităţile din România sunt mult mai puţine decât acolo. În statele occidentale, piaţa muncii este mai matură şi, în cazul în care au probleme la locul de muncă, pot aplica la joburi în alte companii, pe când în ţară, dacă există o singură companie în regiunea în care locuiesc, ar avea reţineri”, a mai spus Nicu Durău.
Directorul de HR al Alro spune că politica de atragere de investitori prin forţa de muncă ieftină a fost cu două tăişuri, pentru că a încurajat investiţiile, dar investiţiile au fost făcute în lohn sau în industrii de bază unde nu se fabrică produse cu o complexitate foarte mare.
„Ar fi de preferat ca pe termen mediu şi lung structura economiei să fie una de înaltă tehnicitate şi, chiar dacă investiţiile vor veni mai greu, ele nu vor veni pentru forţa de muncă ieftină. Politicile publice trebuie să ţintească o structură mai competitivă, care să reclame şi o calificare mai complexă a forţei de muncă“.
 „Iar atunci salariile vor fo altele. Văzând că vor putea accesa joburi bine plătite în ţară, o mare parte dintre emigranţi se vor întoarce”, a mai adăugat Nicu Durău. În opinia lui, mai devreme sau mai târziu ţările din Uniunea Europeană vor creşte salariile, iar industriile mai flexibile vor migra către zone periferice, în care costruile salariale sunt mai mici, cum ar fi Republica Moldova, Ucraina sau Belarus.
Dezastrul plecărilor la muncă ale românilor în străinătate continuă, numai în 2014 (cele mai recente date) au pelcat 185.000 de români, însă problema migraţiei capătă noi dimensiuni, având în vedere că majoritatea celor care pleacă au studii medii sau superioare şi, cel mai probabil, renunţă la locul de muncă pe care îl aveau în România. În primele valuri de migraţie populaţia care emigra provenea, în mare parte, din rândul şomerilor sau al oamenilor rămaşi fără loc de muncă de mult timp ca urmare a dezindustrializării, care nu aveau calificări înalte şi care şi-au pierdut slujbele după închiderile de fabrici, mai ales din regiunea Moldovei. Situaţia s-a schimbat, iar în ultimii ani au fost mulţi emigranţi cu studii şi competenţe superioare, care optează către ţările nordice sau către destinaţii precum Germania, Marea Britanie şi chiar Elveţia, iar impactul pentru economia României este semnificativ.

Fostele ţări comuniste plâng după cei care au plecat să lucreze în străinătate. „Vrem să vă întoarceţi acasă, avem nevoie de voi!“
”Te vreau înapoi!” este sloganul pe care Letonia l-a ales pentru a-şi atrage înapoi cetăţenii care au plecat în Europa de Vest în căutarea unor oportunităţi de joburi şi salarii mai mari. Programul Poloniei oferă ponturi pentru joburi, imobiliare şi sănătate, în timp ce guvernul României se aliază cu mediul privat, oferind burse şi târguri de joburi pentru a aduce înapoi cetăţenii talentaţi, potrivit Bloomberg.
Campaniile au primit un impuls puternic după votul pentru Brexit, care a aruncat în incertitudine viitorul muncitorilor străini din Marea Britanie. „Diaspora reprezintă un potenţial imens pentru ţările de origine. Munca în străinătate poate fi benefică, pentru că se învaţă noi moduri de a gândi şi se dobândesc noi aptitudini”, a spus Rokas Grajauskas, economist la Danske Bank. Căutarea est-europenilor pentru noi oportunităţi în vest nu este nouă. Colapsul Uniunii Sovietice a demarat o mişcare fără precedent de europeni către vestul mai bogat. Valul de aderare la Uniunea Europeană din 2008 şi criza financiară au declanşat din nou alte fluxuri de migranţi. De asemenea, Europa se luptă cu o natalitate extrem de scăzută şi cu îmbătrânirea populaţiei. Pierderea muncitorilor către alte economii deja a costat cele
21 de naţiuni din Europa Centrală şi de Est 7% din PIB, potrivit FMI, care prezice că impactul în următorii 14% ani va fi de 9% din PIB. După aderarea la UE numărul românilor care au plecat din ţară a crescut considerabil, din 2007 până în prezent numărul românilor care au emigrat depăşind 2 milioane de persoane. Ştefan Stan

Scenariu ZF:
Dacă 1,5 milioane de români dintre cei 3 milioane de emigranţi ar fi rămas în ţară, atunci economia ar fi câştigat:
- 6 miliarde de euro pe an dacă un milion dintre românii rămaşi s-ar fi angajat pe salarii brute de 500 de euro pe lună (1 milion de români x 500 de euro salariu x 12 luni â 6 mld. euro pe an)
- Între 25 şi 35 de miliarde de euro pe an dacă 500.000 de români nu ar mai fi plecat din ţară şi ar fi devenit antreprenori cu câştiguri anuale de 50.000 – 70.000 de euro (500.000 de antreprenori x câştiguri anuale de 50.000/70.000 de euro â 25 - 35 mld. euro/an).

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.08.2016

Unitatile procesatoare au colectat aproape 497.000 tone de lapte de vaca, in primele sase luni

Unitatile procesatoare au colectat, in primele sase luni din acest an, 496.955 tone de lapte de vaca, in crestere cu 6,8% comparativ cu perioada similara din 2016, in timp ce cantitatea de lapte brut importat a crescut cu aproape 45%, se arata intr-un comunicat de presa al Institutului National de Statistica (INS) remis, marti, AGERPRES.

"În semestrul I 2016 comparativ cu semestrul I 2015, cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare a crescut cu 31.756 tone (+6,8%). Cele mai mari creșteri ale producției în semestrul I 2016 față de semestrul I 2015 au fost înregistrate la: brânzeturi, inclusiv cantitatea de brânză obținută exclusiv din lapte de vacă (81,4% din producția totală de brânzeturi) cu 6201 tone (+15,0%), smântână de consum cu 2492 tone (+7,8%), unt cu 333 tone (+6,4%), lapte de consum cu 7949 tone (+6,0%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut și alte produse lactate similare) cu 4797 tone (+5,1%). Cantitatea de lapte brut importat a crescut cu 19.412 tone (+44,9%) în semestrul I 2016 față de semestrul I 2015', informează INS
În luna iunie 2016, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploatațiile agricole și centrele de colectare de către unitățile procesatoare a scăzut cu 8,1% față de luna mai 2016 și cu 2,7% față de luna iunie 2015
'În luna iunie 2016 comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare a scăzut cu 7949 tone (-8,1%). Dintre principalele produse lactate, cele mai mari scăderi ale producției în luna iunie 2016 comparativ cu luna mai 2016 au avut loc la unt cu 191 tone (-19,6%), lapte de consum cu 2213 tone (-9,9%), brânzeturi inclusiv brânza obținută exclusiv din lapte de vacă (71,4% din producția totală de brânzeturi) cu 824 tone (-8,4%) și smântână de consum cu 212 tone (-3,7%). Creșterea producției, în luna iunie 2016 comparativ cu luna precedentă, poate fi menționată la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut și alte produse lactate similare) cu 103 tone (+0,6%). Cantitatea de lapte brut importat a scăzut în luna iunie 2016 față de luna mai 2016 cu 1425 tone (-17,7%)', menționează sursa citată.

Bălegarul la cutie pentru care italienii plătesc 8,9 euro

Reîntoarcerea consumatorului către natural l-a făcut pe un antreprenor să se gândească la o idee neobișnuită pentru a face profit: bălegarul ambalat. Vorbim despre produsul Real Shit, un brand dezvoltat de italianul Federico Lodolini, și care deja face furori în vestul Europei pentru că este, în același timp, și cel mai vechi produs de fertilizare, dar și cel mai inovator.
”Ingredientele” de bază ale îngrășământului sunt bălegarul de vacă și gunoiul strâns de la găinile dintr-o fermă din Italia. În urma procesului de compostare, produsul final este ambalat în cutii metalice de 750 de grame și se vinde ca fertilizant 100% bio la un preț de 8,9 euro bucata în supermarketuri (vezi sursa) și 6 euro bucata în magazinele online.

”Nu este un simplu bălegar. Vei cumpăra 750 de grame de cel mai bun fertilizant, provenit direct din fermă și compostat timp de nouă luni, ca un whisky bun. Produsul conține suficient azot, fosfor și potasiu pentru a reînvia orice plantă urbană. Încearcă-l și îmi vei mulțumi mai apoi – sau mai bine mulțumește-le vacilor și găinilor care au tot meritul pentru acest produs”, scrie producătorul pe site-ul www.real-shit.com.
Ideea produsului Real Shit are în spate o companie puternică de marketing care are forța de a transforma banalul bălegar într-un produs de succes dedicat celor care își cultivă singuri legumele, în special celor care fac grădinărit urban.
În prezent, îngrășământul natural pe bază de bălegar este disponibil în magazine din Italia și Marea Britanie și online pentru tot vestul Europei.

Fonduri pentru grupurile de producători

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) derulează sesiunea de primire a cererilor de finanţare a proiectelor de investiţii prin intermediul submăsurilor 9.1 “Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol” şi 9.1a “Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”, din cadrul PNDR 2020. Sesiunea de depunere a proiectelor se va încheia la 11 octombrie. Alocarea financiară disponibilă pentru această sesiune este de 7,1 milioane euro, împărţită astfel: 4,9 milioane euro pentru submăsura 9.1 şi 2,2 milioane euro pentru submăsura 9.1a. Modalitatea de depunerea a cererilor de finanţare pentru înfiinţarea grupurilor de producători este cea on-line, pe pagina oficială de internet a Agenţiei, www.afir.info. Pragul minim de depunere al unui proiect pentru cele două submăsuri este de 10 puncte.
Solicitanţii eligibili pentru sprijinul acordat prin sM 9.1 şi sM 9.1a sunt grupurile de producători din sectorul agricol şi cel pomicol care sunt recunoscute oficial de către Ministerul Agriculturii înainte de solicitarea sprijinului, dar după 1 ianuarie 2014, conform legislaţiei naţionale în vigoare. Rata sprijinului public nerambursabil aferent celor două submăsuri acordat va fi de 100% din cuantumul sprijinului şi nu poate să depăşească 10% din valoarea producţiei comercializate în primii cinci ani de la recunoaştere şi suma maximă de 100.000 euro/an. Sprijinul financiar este plătit în tranşe anuale, acordat în baza unui plan de afaceri. Cheltuielile eligibile sunt cele rezultate din înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor de producători din sectorul agricol şi cel pomicol, prevăzute în planul de afaceri, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.