În 31 august, Ziua Limbii Române. 28 de milioane de oameni din întreaga lume vorbesc româneşte

Manifestările naţionale şi cele internaţionale îşi propun să-i unească în Ziua Limbii Române pe cei care vorbesc şi simt româneşte şi dau ocazia de a ne reaminti călimba română este patria mea şi că limba noastră-i o comoară. Tot în 31 august, Republica Moldova marchează sărbătoarea similară Limba Noastră, celebrată din 1990

Pentru a atrage atenţia asupra importanţei păstrării calităţii limbii române şi pentru a-i sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională, ziua de 31 august a fost proclamată, prin legea 53/2013, drept Ziua Limbii Române.

Ziua Limbii Române este marcată de autorităţi şi instituţiile publice, de reprezentanţele diplomatice,  institutele culturale ale României şi de instituţiile româneşti din străinătate prin organizarea de programe şi evenimente cultural-educative cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate limbii române.

Între 30 august şi 4 septembrie 2016, Ziua Limbii Române este marcată şi în comunităţile de români din Serbia, Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova printr-o serie de evenimente culturale. Potrivit unui comunicat al Institutului 'Eudoxiu Hurmuzachi' remis AGERPRES:

• În 30 august, în Serbia - Timoc, la Podgorac (Bolievaţ), au avut loc un concert de muzică populară românească susţinut de Mariana Căpitănescu, un recital de muzică bisericească al protopopiatului Daciei Ripensis 'Sf. Mucenic Ioan Valahul' şi un recital de poezie susţinut de copiii şi tinerii care participă la cursurile limbă, cultură şi civilizaţie românească organizate lunar de institut.

• În 31 august la Vidin, în Bulgaria, în programul dedicat Zilei Limbii Române figurează o reprezentaţie de muzică şi dansuri populare româneşti susţinută de ansambluri populare locale şi un recital de poezie susţinut de copiii şi tinerii din Kosova, Gâmzova, Bregova şi oraşul Vidin, ce participă la cursurile limbă, cultură şi civilizaţie românească.

• În aceeaşi zi, la Ismail, în Ucraina, va fi organizat un spectacol de muzică populară românească susţinut de Veta Biriş şi taraful său la Palatul de Cultură 'Taras Şevcenko'. Cu această ocazie vor fi oferite gratuit 200 de exemplare din volumul 'Albinuţa' de Grigore Vieru şi manuale elevilor a 16 şcoli din regiunea Odesa.

• Tot pe 31 august la Cahul, în Republica Moldova, Alexandra Ungureanu şi trupa sa vor concerta în Piaţa Horelor, iar actorii Teatrului 'B.P. Haşdeu' din localitate vor susţine reprezentaţii.

• În perioada 31 august - 4 septembrie, la Chişinău va fi organizat Salonul de carte Bookfest în Pavilionul Central Moldexpo.

Programul este organizat, în parteneriat, de Institutul 'Eudoxiu Hurmuzachi' pentru Românii de Pretutindeni, Institutul Cultural Român prin Direcţia Românii din Afara Graniţelor, Consulatul General al României la Cahul, Ministerul Culturii din Republica Moldova, Asociaţia Editorilor din România, Asociaţia Naţional Culturală a Românilor din Regiunea Odesa 'Basarabia', Asociaţia pentru cultura românilor/vlahilor din Serbia 'Ariadnae Filum', Protopopiatul Daciei Ripensis, Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria.

''Cel care nu are cuvinte nu are idei''

Invaţată în familie şi în şcoală şi apoi iubită şi cultivată, sau ignorată, poluată ori uitată, limba e vie şi puternică pentru că exprimă, uneşte sau dezbină, defineşte identitatea, se moşteneşte şi se lasă moştenire.

Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este “tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute.”

Despre virtuţile limbii române Mihai Eminescu spunea "Limba este însăşi floarea sufletului etnic al românimii."

Limba română, cu toate faptele de istorie, evoluţie şi dezvoltare este studiată atent în ultimii mai mult de 100 de ani de lingvişti şi, mai recent, de sociolingvişti, psiholingvişti sau specialişti în geografia lingvistică.

Concluziile lor şi ale celor care se îngrijesc de limba română în educatie, cultură sau media nu sunt întotdeauna încurajatoare şi par a contrazice uneori cugetarea lui Nichita Stănescu:

„A vorbi despre limba în care gândeşti este ca o zi de sărbătoare. Frumuseţea lucrurilor concrete nu poate fi exprimată decât în limba română. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanţă aparte îmi dau seama că ea o are! Această observaţie, această relevaţie am avut-o abia atunci când am învăţat o altă limbă".

Limba română, cu toată diversitatea, bogăţia şi forta sa expresivă, n-a aşteptat însă o anume zi pentru a fi sărbătorită, marii gânditori, scriitori şi poeţi au celebrat-o prin toate scrierile lor sau au cântat-o în ode, iar înţelepciunea populară s-a exprimat despre limba noastră strămoşească cu haz şi har în proverbe şi zicători.

"Limba dulce mult aduce".

"Limba ta e capul tău".

"Limba îndulceşte, limba amăreşte".

Cum e vorbită limba română

Direcţia în care evoluează limba română în spaţiul public îngrijorează pe cei care cred în importanţa limbii vorbite şi scrise în spaţiul civilizaţiei. Modul de exprimare corect şi îngrijit este prea des ignorat, se fac frecvente greşeli de exprimare, prin cuvinte şi expresii scrise sau pronunţate greşit sau în acordul gramatical.

Pentru angajaţii instituţiilor publice a existat chiar un proiect de lege, respins însă, care instituia obligaţia salariatilor de a cunoaşte limba română şi prevedea ca sancţiune, pentru angajaţii care nu vorbesc sau scriu corect, pierderea locului de muncă.

În audiovizual, calitatea limbii române este monitorizată, începând din 2007, de responsabilii din două foruri importante, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române şi Consiliul Naţional al Audiovizualului.

În urma monitorizărilor privind modul în care limba română e folosită de posturile de radio și televiziune din România, care prin larga audienţă, acoperirea teritoriului şi ponderea de emisiuni informative şi de dezbatere, au un important rol educativ şi cultural, se fac recomandări sau se aplică sancţiuni.

Reglementările, legile sau chiar sancţiunile nu sunt însă suficiente pentru a înlătura pericolul degradării limbii române. Neglijenţa cu care e vorbită limba, greşelile frecvente care tind sa devină reguli, utilizarea aşa-numitului limbaj de lemn sau pătrunderea masivă şi nejustificată a neologismelor sau a termenilor noi de care nu este nevoie, limba română având un vocabular suficient de bogat, precum şi anglomania exagerată nu îmbogăţesc, ci aduc confuzie şi degradeaza limba română.

31 August 2016, 09:08 (actualizat 31 August 2016, 10:49) | documentar de Liliana Teică